Cultura

Personalităţi

  • Constantin Atanasiu, inginer electromecanic, licenţiat în drept. Consilier în Comisia prezdenţială pentru refacerea econimică după primul război mondial (1948), vicepreşedinte al comitetului de stat al planificării (1948-1963), vicepreşedinte al ASIT (1948-1963)
  • Maria Baciu, poetă română, profesoară de limba şi literatura româna la Liceul Teoretic din Truşeşti (1966 – 1970)
  • Demostene Botez, scriitor şi publicist român, academician (membru corespondent din 1963) şi avocat (licenţiat în drept al Facultăţii din Iaşi).
  • Mihai Cojocariu – conf. univ. dr. la Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, din Iaşi
  • Constantin Constantinescu – compozitor, membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor
  • I. Constantinescu – profesor, autor al „Dicţionarului turistic al României”
  • Dumitru Constantinescu – prof universitar de istorie, arheolog, restaurator al Cetăţii Neamţului
  • Veronica Constantinescu, pictoriţă, stareţă a Mănăstirii Agapia între anii 1950-1960
  • Ioan Nemţoi, sculptor în sticlă, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România
  • Mihai Toma – prof. univ. dr., actualmente Decan al Facultăţii de Fizică, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

Obiective istorice şi culturale în Comuna Truşeşti

  • Biserica din Truşeşti cu hramul Sfântul Nicolae, finalizată în anul 1839.
  • Muzeul satului – localitatea Truşeşti

Vestigii arheologice

Aşezările neolitice de la Ţuguieta

Dacă vorbim despre satul Truşeşti, săpăturile arheologice efectuate în anul 1943 au scos la iveală aici urme materiale de viaţă omenească încă din vremea orânduirii primitive. În urma săpăturilor pe înălţimea Ţuguieta şi pe locurile ridicate din albia majoră a Jijiei, denumită „la movilă” şi la ”copac”, efectuate sub conducerea profesorului Mircea Petrescu-Dâmboviţa, în perioada 1951-1959 şi în anul 1961, au fost descoperite vestigii aparţinând mai multor epoci diferite:

  • Eneolitic (aşezare cucuteniană)
  • Epoca bronzului (necropolă Noua – cercetată Între 1951 – 1953)
  • Prima epocă a fierului (depozit de obiecte de fier şi de bronz argintat)
  • Începutul epocii migraţiilor (necropola sarmatică)

Necropola are o suprafaţă de peste 1300 m². Aici s-au găsit 127 morminte, majoritatea indivuale, doar două fiind duble, cu 129 schelete (50 schelete prezintă lipsuri considerabile, 10 prezintă lipsuri, iar 67 sunt în mare parte bine păstrate).

De asemenea, s-au găsit diverse obiecte din lut, din cultura Cucuteni, reprezentând:

  • Strachină, Cultura Cucuteni B – Tripolie C I, MIMIS
  • Figurină antropomorfă feminină, Cultura Cucuteni, epoca eneolitică, 4350-4200 î.Hr

Situl arheologic de la Ţintirim

Situl arheologic este situat la 1,5 km NE de satul Ionăşeni. Conform Listei Monumentelor Istorice[8] din România, publicată, în anul 2004, de Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, monumentul are numărul de ordine 01797.

  • aşezare din Epoca fierului, sec. VI – IV îHr. (Cod LMI BT-I-m-B-01797.04)
  • aşezare din Epoca romano-bizantină, sec. IV – V (Cod LMI BT-I-m-B-01797.03)
  • aşezare din Epoca medieval timpurie, sec. VIII – X (Cod LMI BT-I-m-B-01797.02)
  • aşezare din Epoca medievală, sec. XIV – XV şi XII – XVIII (Cod LMI BT-I-m-B-01797.01)

sursa: Wikipedia